vineri, 10 decembrie 2010

Reteta miraculoasa cu Catina!

 
 
Catina sau Hippophae rhamnoides

Fructele acestui arbust conţin un complex de vitamine : vit.C (de zece ori mai multă ca citricele), vit.A, vit.B1, vit.B2, vit.B6, vit.B9, vit.E, vit.K, dar şi minerale : calciu, magneziu, fosfor, fier, sodiu. Putem folosi fructele (consum natural, ceaiuri, siropuri, uleiuri), frunzele, chiar şi scoarţa, dar cel mai valoros din punct de vedere medical este uleiul de catina.
Catina are efecte multiple asupra organismului, in functie de forma in care este consumata: detoxifierea ficatului, protecţie împotriva bolilor de inimă, combaterea stresului, efect cicatrizant, creşte puterea de apărare a organismului împotriva bolilor, încetineste îmbătrînirea,trateaza anumite afectiuni ginecologice .Bineinteles ca are efect benefic si asupra pielii.

Gasiti acesta miraculoasa catina sub forme diferite ( ceaiuri, uleiuri, fructe uscate, etc ) dar si ca element in capsule( pentru uz intern) crème, sampoane (pentru uz extern).Sub orice forma doriti se gaseste in orice plafar.

Puteti consuma in fiecare dimineata pe stomacul gol o ligurita de fructe de catina cu miere.( fructele de catina in stare naturala sunt acrisoare).Este un adevarat miracol pentru organismul nostru!

Catina este cunoscuta drept unul dintre cei mai puternici antioxidanţi naturali, cătina ajută la regenerarea celulelor, grăbind vindecarea. Este excelentă împotriva bolilor de piele, gripei şi îmbătrânirii. Proprietăţile cătinei sunt cunoscute de sute de ani în întreaga lume. Regenerantă şi prin excelenţă ecologică, această plantă are rădăcini puternice care penetrează solul până la trei metri adâncime, motiv pentru care este ideală pentru combaterea eroziunii, dar şi la fixarea azotului în sol. Numai în China au fost cultivate cu această plantă 500.000 ha pentru a preveni deşertificarea.

Cătina este un arbust fructifer de pădure care se găseşte în flora spontană a României, îndeosebi în zonele subcarpatice din Moldova şi Muntenia. Există un cuvânt care caracterizează cel mai bine cătina: antioxidant. Seminţele, frunzele şi fructele conţin o cantitate impresionantă de compuşi antioxidanţi. Ca la orice fructe de pădure, concentraţia de vitamina C din cătină poate să ajungă până la 2500mg/100g. Cătina este bogată, de asemenea, în vitamina E, carotenoizi, flavonoizi, steroli. Frunzele sunt o importantă sursă de antioxidanţi, incluzând beta carotenul, vitamina E, flavonoidele, catechina, acidul elagic, acidul ferulic, acidul folic şi o concentraţie importantă de calciu, magneziu şi potasiu. Frunzele mai conţin proteine, în procent de 24%.

Anticancerigen şi antitumoral

Fructele de cătină conţin, în proporţie de 35%, acid palitoleic – un acid gras foarte important care se găseşte în compoziţia pielii, ajutând la întreţinerea celulelor şi la vindecarea leziunilor. Uleiul extras din seminţe conţine 17% acid oleic, 34% acid omega 3 şi 31% omega 6. Cercetările ştiinţifice au avut rezultate promiţătoare în tratamentul ulcerului şi al altor boli gastrointestinale, precum şi în tratamentul unor afecţiuni genitale. Uleiul de cătină are efecte pozitive asupra sistemului cardiovascular şi reglează nivelul de colesterol. Anumiţi compuşi din scoarţa şi frunzele plantei au efect anticancerigen şi antitumoral. Proprietăţile antioxidante ale cătinei o recomandă pentru întărirea sistemului imunitar (unii specialişti consideră că este capabilă să vindece virozele respiratorii şi gripa), sănătatea ochilor şi prevenirea îmbătrânirii, reglarea sistemului endocrin, reglarea nivelului de lipide din sânge, reducerea inflamaţiilor. Uleiul de cătină este folosit în industria cosmetică, pentru obţinerea tratamentelor împotriva îmbătrânirii şi regenerării ţesuturilor. Este eficient în tratamentul arsurilor şi escarelor, în dermatite, eczeme, cuperoză, acnee, psoriazis, arsuri solare.

 
Denumirea stiintifica a Catinei este Tamarix ramosissima Alba – Hippophae rhamnoides
Catina rosie Myricaria germanica Fam. Tamaicaceae
 
In traditia populara: radacina si scoarta se folosea la tabacit, iar ramurile pentru vopsit, uneori se folosea si scoarta la vopsit. Radacina se intrebuinta ca si scoarta ca diuretic, sudorific, astringent, aperitiv. Coaja ramurilor se folosea ca astringent, hemostatic; fiarta in otet ere intrebuintata ca insecticid. Frunzele si ramurile se foloseau contra reumatismului, in bolile splinei. Extern se mai folosea la dureri de dinti si rani. Intern se mai intrebuinta in bolile ficatului, splinei rinichilor si basicii. Cu tulpinile plantei se faceau bai copiilor slabiti, rahitici.
Fructele de Catina – compozitie chimica: acid linoleic, linolic, arucic, carotenoide, licopen, tocoferol, zaharuri, pectine, acizi grasi esentiali, acid folic si izoramnetol, flavonoide, substante tanante, substante minerale ca: fier, calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sodiu, etc. Vitaminele: A, B (intreaga gama de vitamine B care a fost descoperita pana la aceasta data), C, D, E, F, PP, aminoacizi, etc. Putem spune ca este de fapt cea mai complexa polivitamina naturala. Proprietati: din moment ce are toate vitaminele, toate indicatiile care se dau pentru fiecare vitamina in parte ar trebui sa le insir aici. Ne marginim insa sa spunem ca este un protector al organismului in cazul radiatiilor, de aceia se recomanda la toti cei care fac tratamente contra cancerului cu raze sau chimioterapie. Tonifiant general, are puternica actiune antiscorbutica, este astringent si vermifug. Reface celula ficatului si-l vindeca de foarte multe afectiuni. Distruge infectiile sau le diminueaza in cel mai rau caz. Face imposibila inmultirea microbilor patogeni. Tonifica intregul organism, elimina sau limiteaza procesul inflamator, usureaza cicatrizarea. Este si diuretica contribuind si la curatirea organismului de toxine. Este deosebit de utila celor care sufere de cancer, pentru ca face mai acceptabila chimioterapia si chiar lupta cu boala. Fructele se pot folosi atat intern cat si extern. Pot de asemenea sa distruga viermii intestinali.


Catina este un bun tonifiant general. Fructele de catina sînt considerate o polivitamina generala, putind fi consumate sub forma de suc, gem, sirop sau vin. Pentru a obtine sucul de catina, fructele proaspete se storc printr-o presa de struguri sau se dau printr-o sita inoxidabila. Sucul de catina se pastreaza mult timp la temperatura camerei, datorita peliculei care se formeaza la suprafata lui si care impiedica acrirea acestuia. Fructele de catina se utilizeaza in hipo si avitaminoza, anemie, arterite, reumatism, arterioscleroza, diaree, infectii oculare, tuberculoza, Parkinson, urticarie, ulcer, hepatita cronica si epidemica, ciroza. De precizat ca ea poate fi folosita si concomitent cu administrarea de citostatice.

Sursa: petitchef.ro si zupernews.wordpress.com

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...